Speed Test – tot ce trebuie sa stii despre masurarea vitezei de internet

Furnizorii de servicii de internet din România se întrec în oferte care mai de care mai avantajoase, promițând viteze mari de conexiune, în funcție de zona geografică în care te afli. Aceștia sunt obligați să specifice valorile minime de conexiune în contracte, iar în cazul în care acestea nu sunt respectate, clientul are dreptul de a rezilia contractul fără a mai fi nevoit să plătească penalizări în acest sens. Știm cu toții cât este de neplăcut atunci când, de exemplu, urmărești un film sau pur și simplu vrei să descarci un document, iar conexiunea se întrerupe. Pentru a verifica dacă

Netflix se bucură de un succes uriaș

Platforma de streaming Netflix se bucură de un succes impresionant, numărul persoanelor care își fac abonament crescând simțitor în ultima perioadă. Chiar dacă în urmă cu 1 an a mărit prețul abonamentului, Netflix nu a avut nimic de pierdut, ci dimpotrivă. Datorită serialelor atrăgătoare și a serviciilor de calitate, în acest moment platforma are în jur de 104 milioane de persoane abonate, iar 5,2 milioane dintre aceștia sunt abonați înscriși în ultimele 3 luni. Aproximativ jumătate din totalul abonaților sunt abonați din Statele Unite, iar restul provin de pe tot globul. Oficialii Netflix au declarat că se fac eforturi imense

Aportul creativității la succesul vânzărilor

O campanie publicitară poate avea mai multe obiective, dar profitul este un indicator real al succesului. Pentru a vinde, advertising-ul digital s-a adaptat la cerințele publicului și a mizat pe o abordare mai creativă decât cea întâlnită în advertising-ul tradițional. Din ce în ce mai mulți oameni petrec ore întregi online și pierd noțiunea timpului. În acest context, afaceriștii au investit în strategii eficiente, pentru a facilita procesul de achiziție. Astfel, se explică apariția unor inițiative creative, care s-au concretizat prin apelul la inteligență artificială și realitate augmentată. Creativitatea are un rol fundamental în advertising-ul din mediul online, dar modalitatea

INTRODUCEREA RECLAMELOR PE FACEBOOK MESSENGER

Facebook își menține poziția de lider în industria tehnologiei și investește din ce în ce mai mult în advertising. Introducerea reclamelor pe platforma social media a fost primul pas în această direcție. În continuare, utilizatorii vor putea avea acces în timp real la oferta de piață a marilor branduri. Platforma are peste 1,2 miliarde de utilizatori activi, care interacționează zilnic cu prietenii lor virtuali. În același timp, ei ajung să acceseze site-urile și reclamele companiilor care răspund la nevoile lor cu produse variate. De acum, reclamele vor fi introduse și în cadrul aplicației Facebook Messenger. Această idee a fost implementată

Hei, NASA, îți vrei lucrurile înapoi?

Un vânzător de vechituri a fost chemat să curețe pivnița unei locuințe, însă ce a descoperit la fața locului l-a lăsat fără cuvinte. Vânzătorul de vechituri a fost chemat de rudele unui fost inginer NASA cu scopul de a curăța pivnița locuinței, iar aceștia i-au zis că dacă dorește să ia ceva de acolo, poate să ia fără niciun fel de problemă. Bărbatul a rămas șocat când a intrat în pivniță și a descoperit 2 computere imense a celor de la NASA, iar pe lângă asta a găsit și sute de benzi magnetice care conțineau diverse înregistrări audio. Rudele fostului

Selfie-ul care a provocat o pagubă de 200.000 de dolari

De la un timp încoace toată lumea se întrece în a face selfie-uri cât mai interesante cu scopul de a strânge cât mai multe like-uri pe rețelele de socializare. Unii au murit în încercarea de a face selfie-uri cât mai spectaculoase, iar alții au adus pagube financiare, ca de exemplu o fată care a vizitat galeria de artă 14th Factory din Los Angeles. Vizitatoarea, în încercarea de a face un selfie cât mai reușit, s-a pus într-o poziție în care nu avea echilibru, astfel încât s-a lovit cu spatele de un piedestal care a creat acțiunea de domino cu celalalte

Inteligența artificială în noul Audi A8

Noul Audi A8, dezvăluit oficial la Barcelona, reprezintă cea mai tehnologizată mașină a producătorului din Ingolstadt. Compania germană susține că noul A8 este prima mașină de serie, care beneficiază de un sistem de șofat semi-autonom de nivel 3. Aceasta înseamnă că, în anumite condiții, mașina se poate conduce complet singură. Sistemul de șofat semi-autonom, numit AI Traffic Jam Assist, funcționează până la viteze de 60 kilometri pe oră, pe drumurile de mare viteză și autostrăzile ce dispun de sensuri separate de bariere solide. Sistemul este activat utilizând butonul AI de pe consola centrală. Cu ajutorul acestei tehnologii, mașina poate porni

Sunt testate reclamele în Facebook Messenger

Compania a testat de la începutul anului aplicația Facebook Messenger cu diverse reclame, însă pe un segment restrâns de utilizatori. Mai exact, pe utilizatorii din Australia și Thailanda. Treaba nu rămâne neschimbată, astfel încât de azi înainte vor fi testate reclamele pe aplicația de socializare la nivel global, deci să fiți convinși că o să vă apară vreo reclamă când vă așteptați mai puțin. Cei de la Facebook au mai declarat că au în plan ca până la sfârșitul anului să le afișeze reclame tuturor userilor. Dacă vrei să nu îți apară reclame, păcat, acestea nu vor putea fi dezactivate

Cine este Elon Musk și ce a realizat în domeniul tech?

Elon Musk a fost un antreprenor de succes cu mult înainte ca prima mașină Tesla să iasă de pe linia de producție și să fie pusă la vânzare sau prima rachetă SpaceX să fie lansată pe orbită.   În 1999, Elon Musk a fondat a doua sa companie, X.com, firmă ce oferea servicii financiare online. În anul 2000 a fuzionat cu Confinity, companie care opera un serviciu de transfer de bani puțin cunoscut la acea vreme, numit PayPal. Notabil este faptul că fondatorii Confinity sunt Peter Thiel și Max Levchin, amândoi antreprenori foarte cunoscuți în prezent. Thiel a devenit miliardar,

Înainte și după ANCOM

În ultimele luni industria telecom a trecut prin mari emoții, începând cu anunțarea plecării președintelui ANCOM, Cătălin Marinescu în data de 24 martie, și culminând cu OUG 33 din 27 aprilie 2017,  prin care a fost modificată procedura de alegere a noii conduceri, fiind eliminate prerogativele președintelui României în acest sens. Prin această modificare, numirea președintelui ANCOM se face prin votul camerelor reunite ale Parlamentului, fiind necesară aprobarea de către majoritatea deputaților și senatorilor prezenți, nu majoritatea absolută.

Implicarea instituției prezidențiale, a Guvernului și a Parlamentului în procesul de numire și de control al ANCOM a reprezentat soluția găsită în 2009 de autoritățile române atât pentru a soluționa o procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României, cât și pentru a oferi autorității de reglementare stabilitate și independență față de factorul politic.  În perioada 2002-2009, când numirea conducerii autorității se făcea de către primul ministru, iar controlul era exercitat de Executiv și Parlament, aceasta a avut 4 președinți, în funcție de culoarea guvernului: Ion Smeeianu (PSD) între 2002-2005, Dan Georgescu (PNL) între 2005 și 2008, Liviu Nistoran (PD) între 2008 și 2009, Cătălin Marinescu (PDL) între 2009 și 2017, singurul cu un mandat complet de 6 ani,  și 4 denumiri diferite: ANRC, ANRCTI, ANC și ANCOM, pentru ca în cazul contestării în justiție a pierderii poziției, reclamantul să nu poate fi reangajat. Ca răspuns la aceste practici, Comisia Europeană a modificat directiva-cadru 2002/21/EC. Astfel președintele autorității de reglementare poate fi schimbat doar în cazul în care nu mai satisface condițiile necesare îndeplinirii sarcinilor sale conform legislației naționale.

Potrivit Guvernului, actul normativ prin care este schimbată procedura de numire a președintelui ANCOM era necesar datorită pasivității președintelui României față de propunerile anterioare privind înnoirea conducerii instituției, fapt care impiedică exercitarea atribuțiilor autorității în parametri normali. Dacă tergiversarea unei noi numiri pune sub semnul întrebării activitatea de reglementare într-unul din cele mai active domenii, cel al comunicațiilor electronice, domeniu deobsebit de dinamic și de important în revoluția digitală prin care trece societatea actuală, este la fel de adevărat și că ordonanța Executivului anulează o reformă al cărei scop era depolitizarea și buna funcționare a instituției. De aici și temerea actorilor din industrie că această schimbare poate duce la revenirea numirilor politice, care ar urma să aducă în poziții-cheie oameni nepregătiți profesional și care prin decizii neinspirate pot conduce la anularea progreselor realizate în ultimii 8 ani, perioadă în care autoritatea a performat, România ocupând unul din locurile fruntașe în Europa la acest capitol. În plus, practica a arătat că față de președinte, Guvernul se schimbă mult mai des, iar în condițiile în care partidul care formează cabinetul constituie și majoritatea parlamentară, se poate reveni la situația anterioară anului 2009 când fiecare nou executiv aducea un nume nou în fruntea instituției.

Deși se poate argumenta faptul că președintele României nu a reacționat în timp util pentru a numi o nouă conducere a ANCOM, întrucât mandatul lui Cătălin Marinescu a expirat în aprilie 2015 și ultimii 2 ani s-au desfășurat sub forma provizoratului, nici noul Guvern nu a trimis o nouă propunere în cele 4 luni care au trecut de la instalare. Într-adevăr, situația actuală a survenit datorită faptului că numirea a unui nou președinte ANCOM, inițiată în 2015 de către premierul de atunci, Victor Ponta, nu a fost finalizată, pe motiv că acesta a demisionat la scurt timp după aceea. Președinției i se poate reproșa deci, faptul că nu a cerut noului Executiv să prezinte o propunere în ciuda mai multor solicitări în acest sens venite de la personalități din domeniu. Cu toate acestea, modificarea legii este prematură și îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât ea are loc în cadrul unui conflict între președintele României și principalul partid de guvernare. Aspectul de răfuială politică a acestei modificări legislative, indică în primul rând imaturitatea democratică a principalelor instituții ale statului român, care își modifică atribuțiile pentru a reflecta starea de spirit sau relațiile dintre liderii unor diverse facțiuni. Această stare de fapt reprezintă în primul rând o vulnerabilitate a statului român care se răsfrânge atât asupra modului în care funcționează societatea românească, cât și a felului în care acesta este perceput în plan extern de către parteneri. Ori, singura soluție pentru dezvoltarea democratică a statului român este separarea raporturilor instituționale de raporturile dintre indivizii care le conduc.

Emoțiile industriei sunt pe cât de vii,  pe atât de diverse. În primul rând, există o îngrijorare a angajaților în ceea ce privește salariile, atât în ceea ce privește momentul actual, când în lipsa unei conduceri nu vor putea fi virate salariile, întrucât nu mai există ordonatorul principal de credite, cât și pe termen mediu și lung, unde există teama că noua lege a salarizării ar putea include și angajații autorității, deși aceasta nu se finanțează de la bugetul de stat ci din fonduri atrase de la operatorii pieței pe care o monitorizează, tot în scopul asigurării independenței politice a instituției. În cazul în care noul președinte nu va acționa, iar legea va afecta și ANCOM, atunci salariile vor fi reduse la jumătate, cu efecte grave asupra capacității de reglementare a autorității, întrucât specialiștii cei mai buni vor fi atrași de actorii din piață, iar cei care vor rămâne nu vor mai avea aceeași motivație.

De cealaltă parte, actorii din piață sunt îngrijorați de posibile repercusiuni pe care instabilitatea la nivelul conducerii ANCOM le poate avea asupra competiției sau reglementărilor pieței, în condițiile în care comunicațiile electronice reprezintă un domeniu extrem de dinamic, schimbările fiind antrenate de inovațiile tehnologice. Iată numai câteva din preocupările ANCOM din perioada imediat următoare – principala problemă este menținerea competiției într-o piață a telefoniei mobile în plină schimbare. Astfel luna viitoare se renunță oficial la roaming între statele UE, fapt care va permite penetrarea de noi actori în țara noastră, în special operatorii de rețele mobile virtuale (MVNO). Tot aici, trebuie avută în vedere accederea la tehnologia 5G, care se preconizează că va schimba modul de conectarea utilizatorilor. În primul rând trebuie licențiată tehnologia și alocarea unei benzi de frecvențe, împreună cu organizarea licitației de spectru, care să permită primele experimente încă de anul viitor, pentru a ne conforma planului de acțiune 5G stabilit de CE. Tot în cadrul acestei piețe, trebuie avut în vedere consumatorul român, cu scopul de a crește accesibilitatea serviciilor. Aceasta deoarece în momentul de față există mai multe practici care au dispărut deja în alte state din UE și care ar trebui rezolvate și la noi, pentru a permite o mobilitate mai mare a acestuia, servicii mai bune și eliminarea taxelor inutile. Un exemplu în acest sens sunt tarifele de terminare în rețelele mobile care au rămas la nivelul din 2014, iar telefoanele vândute la abonamente de către principalii operatori sunt codate în rețea, conducând astfel la situații în care românii au în buzunare mai multe telefoane, pentru mai multe rețele, pentru a reduce costurile, care sunt contorizate în euro, cu toate că salariile consumatorilor, contabilitatea furnizorilor și plata efectivă a taxelor se realizează în lei.

În ceea ce privește accesul la internet și conexiunile broadband, acesta este inegal repartizat la nivel geografic, fapt care aduce România pe unul din ultimele locuri la nivelul UE la acest capitol. Trebuie stimulate investițiile în rețele de mare viteză care să conecteze toate regiunile țării, pentru accederea reală la digitalizare, proiect trâmbițat, început de mai multe ori, dar rămas în continuare un deziderat, și care în condițiile actuale nu mai reprezintă un lux, ci o necesitate pentru dezvoltarea viitoare a țării noastre. Și în acest domeniu, ANCOM joacă un rol deosebit de important prin prisma Legii Infrastructurii din 2016, care prevede condițiile în care furnizorii de rețele de comunicații electronice pot avea acces pe proprietatea publică sau privată pentru a construi și întreține elementele fizice ale rețelelor. Autoritatea stabilește, potrivit legii, tarifele maxime de acces care pot fi percepute pentru dreptul de acces pe proprietatea publică, în scopul uniformizării și obiectivității stabilirii prețurilor. Standardele stabilite de ANCOM vor avea caracter orientativ și pentru negocierea prețurilor accesului pe proprietatea privată.

Având în vedere cele de mai sus, este esențial pentru dezvoltarea armonioasă a pieței comunicațiilor ca ANCOM să rămână în afara intereselor politice și să-și păstreze intactă capacitatea de arbitru în piață și partener de încredere al operatorilor din industrie.

Reply