Mecanisme inconstiente de manipulare mediatica

Cum ne influenteaza consumul de media? Cunosc oare telespectatorii, radioascultatorii sau cititorii de presa mecanismele inconstiente de manipulare mediatica la fel de mult ca si producatorii din mass-media?

De ce credem ceea ce ni se prezinta la stiri, de ce nu reusim sa ne dezlipim din fata televizorului, de ce devenim mai agresivi atunci cand vizionam filme violente, de ce continuam sa citim tabloide cu toate ca le dispretuim sunt intrebari la care am reflectat cu totii la un moment dat. Credem ca informatiile de mai jos pot veni in ajutorul intelegerii acestor situatii.

Metodele folosite de mass-media pentru a manipula opinia publica, comportamentul uman, atitudini, gusturi si preferinte au fost dezvaluite si demonstrate prin numeroase experimente si studii psihologice, dar care sunt foarte putin sau deloc mediatizate.

Mizand pe faptul ca oamenii nu constientizeaza ceea ce li se intampla in fata micului ecran, ba mai mult cred cu naivitate tot ceea ce li se prezinta, producatorii din mass-media neglijeaza cu impertinenta valorile si etica profesionala adoptand tot felul de tertipuri pentru a incuraja consumul.

Voi prezenta mai jos cateva experimente conduse de psihologi remarcabili care au evidentiat motivele pentru care reactionam intr-un anume fel la stimuli din exterior, fiind direct influentati de ceea ce vedem la televizor, auzim la radio sau citim in ziare. (Experimentele sunt expuse in lucrarea lui Sebastien Bohler, Psihologia consumatorului de mass-media)

1. De ce dam crezare informatiilor preluate din jurnalele TV ?
Atunci cand oamenii au fost pusi in situatia de a intelege o informatie intr-un mod rapid si alert, asa cum sunt prezentate stirile la televizor, creierul uman a considerat din reflex ca informatia este adevarata. Atunci cand trebuie sa in telegi rapid o informatie densa automat te gandesti ca este adevarata.

2. De ce copilul dumneavoastra a devenit agresiv dupa ce a vazut “Arma fatala”?
Studiile arata ca intre 5 si 10% din violentele comise anual ar fi cauzate de violenta promovata la televizor. Comportamentul violent este favorizat de televiziune prin trei procese: incitarea la violenta (descoperirea a ceva nou), desensibilizarea (ne obisnuim si incepe sa ne placa) si aderarea (ne punem in locul unui personaj pozitiv dar violent).

3. De ce nu mai reusiti sa stingeti televizorul ?
Se pare ca schimbarea frecventa a cadrelor sau planurilor  la fiecare 2-3 secunde din programele televizate activeaza un reflex al organismului, care duce la o stare de aparenta relaxare din care cu greu reusim sa iesim. Asadar, telespectatorul trebuie sa faca un efort pentru a iesi din aceasta stare pasiva si dependenta daca vrea sa revina la realitate.

4. De ce ziarele, radioul si televiziunea dedic ? un reportaj special castigatorului la Loto ?
Atunci cand astfel de cazuri rare sunt intens mediatizate, se urmareste de fapt amplificarea dorintei a milioane de persoane de a castiga. Experimentele au aratat ca odata cu cresterea dorintei de a castiga apare un efect psihologic numit “prejudecata optimistului”, care ii va determina pe oameni sa joace la Loto. De asemenea, s-a demonstrat ca raritatea acestor cazuri fericite creste si mai mult preju decata optimistului iar aceasta iluzie este intretinuta si de media, fara de care s-ar prabusi tot sistemul.

5. De ce un sef de stat pare mai tolerant atunci cand pozeaza langa un cantaret cunoscut?
Este vorba despre un transfer simbolic de simpatie de la cantaret catre presedinte, creierul nostru sesizand aceste asocieri fara sa isi dea seama. De asemenea, este suficient de multe ori doar un simbol vizual cum ar fi o imbracaminte mai sport, steagul national, un trandafir pentru ca oamenii sa faca asocieri involuntare si sa-l vada pe seful statului intr-o lumina mai favorabila, intrucat imaginile sunt purtatoare de sens. De aceea e necesar sa ne intrebam intotdeauna cum au fost facute acele imagini si pe ce elemente se bazeaza.

6. De ce dispretuiti presa de tip tabloid si … de ce o cititi?
Potrivit unor studii, o nevoie fundamentala a oamenilor este de a auzi si colporta barfe si zvonuri, nevoie fixata in creierul uman de mii de ani si care acum este exploatata de presa de tip tabloid.  In societatea traditionala, legaturile sociale erau mentinute printr-un flux verbal continuu chiar daca subiectul era nesemnificativ. Odata cu cresterea individualismului citadin si anonimatului aceasta nevoie isi gaseste rezolvarea in presa de scandal.

7. De ce nu incetati sa fumati dupa ce ati vazut un clip antifumat?
Oricat de socante ar fi clipurile cu efectele nocive ale fumatului, spectatorii nu inregistreaza o diminuare a consumului de tutun. Explicatia e foarte simpla: frica ca mijloc de convingere nu aduce niciun rezultat. Ba mai mult, un fumator isi va activa mecanisme de aparare psihica pentru a nu se mai gandi la acest lucru infricosator, adoptand o atitudine de negare (nu mi se poate intampla chiar mie) si sfidare (continuand sa fumeze). Cu totul altfel sta situatia atunci cand i se ofera fumatorului sentimentul de autoeficienta adica sentimentul unei persoane ca are puterea de a pune in aplicare masurile sugerate. Asadar, e necesar intotdeauna pentru o campanie anti-fumat sa prezinte si repere clare care sa-i confere incredere cetateanului.

Ca o concluzie, cre dem ca inzestrarile noastre mentale si emotionale sunt un patrimoniu de care trebuie sa devenim constienti si nicidecum o sursa de exploatare la infinit asa cum fac producatorii din mass-media. Noi ar trebui sa fim aceia care stabilim limitele pana unde ne lasam descoperiti in fata acestor comportamente abuzive.