Telekom Romania Communications S.A. intentioneaza sa vanda trei dintre cladirile dobandite prin achizitionarea Romtelecom, intre care si Palatul Telefoanelor.
Cladirea construita intre 1931-33 este clasata drept monument istoric din 2004 si reprezinta una dintre simbolurile capitalei, fiind cea mai inalta cladire din Bucuresti pana in anii ’70, cand a fost construit hotelul Intercontinental. Imobilul are 52,5 m inaltime si a fost construit in stilul specific zgarie-norilor americani.
De la ciudatenie la cladire-simbol
In contextul Marii Crize din anii ’30, Guvernul Roman a contractat un imprumut de la trustul american Morgan, operatiune in urma careia ITT (Corporatia Internationala de Telefonie si Telegraf) a infiintat Societatea Anonima Romana de Telefoane si a inceput constructia Palatului Telefoanelor, in centrul orasului, langa Teatrul National si numai la cativa metri de Palatul Regal, pe locul unei terase frecventate de protipendada bucuresteana a secolului al XIX-lea. Rolul important al cladirii, care trebuia sa exprime progresul si modernismul, este reliefat nu numai de pozitia centrala ci si de stilul Art Deco, simbol al inovatiei la acea vreme. Prin elementele de decor: designul manerelor de la usi si alte obiecte de interior, care ilustrau elemente ale primelor aparate telefonice, destinul cladirii a fost unit cu telecomunicatiile.
Desi initial, cladirea a fost obiectul unor proteste, datorita faptului ca inaltimea si stilul contrastau cu aspectul general al orasului, ea a fost acceptata in peisajul bucurestean si a rezistat in fata cutremurelor din 1940, 1977, 1986 si 1990, dar si a bombardamentelor din cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand bombardamentele germane au afectat intreaga zona: bombele lovind atat Ateneul cat si Palatul Regal. Bomba care ar fi trebuit sa distruga Palatul Telefoanelor a lovit Teatrul National de alaturi (in prezent hotelul Novotel) si l-a adus in ruina.
In perioada postbelica, regimul comunist a nationalizat o data cu Societatea de Telefoane si aceasta cladire ca a trecut in subordinea Ministerului Postelor si Telecomunicatiilor. Dupa Revolutia din 1989 a fost infiintata regia autonoma Rom-Post-Telecom, din care s-a desprins Romtelecom in iulie 1991, iar Palatul Telefoanelor a trecut in patrimoniul acestei intreprinderi si a ramas astfel si in urma procesului de privatizare prin care actiunile societatii au fost achizitionate de grupul OTE din Grecia care este detinut de guvernul grec si de Deutsche Telekom (in 1998 au fost vandute 35% din actiuni, din 2003 OTE devine actionar majoritar).
In perioada 1995-2005 a fost realizat un amplu proces de restaurare si reconstructie a fatadei cladirii al carei acoperis a fost slabit de antenele telefonice amplasate deasupra si care avea probleme la structura de rezistenta. Acest proiect a durat 10 ani si a fost unul dintre cele mai mari proiecte arhitecturale de reconstructie din tara noastra, al carui cost estimativ se ridica la 1 milion de euro.
Scos la vanzare
Prima licitatie organizata de Telekom pentru vanzarea Palatului Telefoanelor s-a desfasurat la finele anului trecut, fiind avansat un pret de pornire de 10, 7 milioane de euro, dar s-a finalizat fara ca imobilul sa fie vandut, insa compania intentioneaza in continuare sa vanda aceasta cladire.
Anuntul facut de operatorul de telecomunicatii a adus in atentia opiniei publice situatia acestei cladiri devenita un simbol al capitalei interbelice, fiind lansata ideea ca aceasta cladire sa fie achizitionata de statul roman. Principala institutie a statului care are drept de preemptiune in cazul vanzarii este Ministerul Culturii intrucat cladirea este clasata drept monument istoric, in cazul in care Ministerul nu il exercita, acest drept va reveni autoritatilor locale.
Dar situatia Palatului Telefoanelor este speciala, nu doar din prisma calitatii de monument istoric, ci si din cauza faptului ca in aceasta cladire functioneaza, potrivit Ministerului Societatii Informationale care detine 45,99% din capitalul social al Telekom Romania Communication, echipamente critice de comunicatii care nu pot fi mutate decat in conditii speciale si suportand costuri considerabile.
Desi la inceputul acestui an, compania, aflata sub controlul grupului german Deutsche Telekom parea sa dea un pas inapoi, declarand ca in acest moment vanzarea cladirii nu mai este o prioritate, semnele de intrebare in privinta viitorului acestui imobil raman.
Avand in vedere importanta Palatului Telefoanelor atat din punct de vedere istoric si al memoriei orasului, cat si al rolului pe care l-a exercitat de-a lungul timpului, fiind centrul telecomunicatiilor, dar si echipamentele care inca functioneaza in interiorul cladirii, consideram ca ar fi in interesul statului roman ca aceasta cladire sa fie achizitionata de acesta daca va fi cazul si, de ce nu sa-si continue menirea de loc al comunicatiilor ca un posibil nou centru pentru ANCOM, autoritatea care in acest moment se ocupa cu reglementarea pietei telecomunicatiilor in Romania.
Felicitari pentru articol si pentru aceasta propunere, poate se va materializa, cu toate ca statul nu e intodeauna un bun negociator si administrator. Cu toate ca actiunile ANCOM sunt cateodata discutabile, recunosc ca Palatul Telefoanelor e o destinatie potrivita pentru un reglementator al telecomunicatiilor romanesti.
Multumesc pentru aprecieri. Desigur, ANCOM este doar o propunere, dar ar fi un lucru bun ca aceasta cladire sa ramana in domeniul telecomunicatiilor si sa nu fie transformata intr-o simpla cladire de birouri.
Utila aceasta re-descoperire a Palatului Telefoanelor, cladire-simbola a romanilor.
O singura observatie: din cate stiu eu, RomPost Telecom s-a spart in mai multe entitati, una fiind Romtelecom, alta Radiocomunicatiile si alta Posta Romana.
Multumesc pentru observatie. Am modificat in text. E bine sa cunoastem si sa pastram in amintire povestea locurilor care ne inconjoara, astfel le putem respecta si valorifica.